Cele 28 de Legi Universale ale Succesului

Cele 28 de Legi Universale ale Succesului

1. Legea dragostei. Iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate celelalte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este o regula biblica. Se aplica la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, oameni de afaceri, organizatii, tari. Are o bogatie/valoare universala.

2. Legea cauza-efect. Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.

3. Legea gandirii. Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.

4. Legea echivalentei mintale. Pentru a avea succes intr-un domeniu, trebuie sa avem o imagine clara a acelui succes in mintea noatra, o imagine mintala a ideii noastre de succes, o viziune.

5. Legea corespondentei. Viata noastra exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista o corespondenta directa intre experientele si gandurile noastre pe de o parte si atitudinea noastra, pe de alta parte.

6. Legea credintei. Orice credem cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta noastra ca meritam succesul).

7. Legea valorii. Ceea ce credem si apreciem cu adevarat se reflecta in ceea ce facem, chiar daca poate cuvintele noastre sugereaza altceva.

8. Legea motivatiei. Tot ceea ce facem este declansat de dorintele noastre interioare, nevoi si instincte, multe dintre ele venind din subconstient.

9. Legea activitatii subconstiente. Subconstientul nostru ne avertizeaza despre lucrurile din jur, in concordanta cu dorintele si grijile noastre cele mai puternice.

10. Legea asteptarilor. Ceea ce preconizam cu incredere ca se va intampla (ceea ce ne asteptam sa se intample), chiar se va materializa.

11. Legea concentrarii. Indiferent asupra a ce ne concentram si ne gandim in mod repetat, devine din ce in ce mai mult o parte a vietii noastre interioare.

12. Legea obisnuintei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele care ne indeparteaza de telurile noastre trebuie schimbate.

13. Legea atractiei. Suntem cu totii niste magneti vii. Atragem oameni, intamplari si imprejurari care se armonizeaza cu gandurile noastre dominante.

14. Legea alegerii. Suntem liberi sa alegem ceea ce gandim si in consecinta suntem liberi sa alegem toate celelelte parti ale vietii noastre.

15. Legea optimismului. O atitudine mentala pozitiva ce merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul ne face placuti si vioi, mai susceptibili de a reusi.

16. Legea schimbarii. Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profitam de schimbare, vom deveni victimele ei.

17. Legea controlului. Avem o parere buna despre noi insine atunci cand simtim ca ne controlam propria viata.

18. Legea responsabilitatii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, si tot ceea ce reusim.

19. Legea compensatiei. In masura in care contribuim sau investim, vom si obtine ceva. Intotdeauna vom fi recompensati pe deplin pentru ceea ce facem.

20. Legea serviciilor. Recompensa noastra va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).

21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cat muncim mai mult, cu atat devenim mai "norocosi".

22. Legea supra-compensatiei. Trebuie ca intotdeauna sa "investim" mai mult decat obtinem; altfel nu vom obtine niciodata mai mult decat avem in acest moment. Trebuie sa facem mai mult pentru ceea ce suntem "platiti" pentru ca in timp sa fim rasplatiti cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul "ofera mai intai pentru a primi mai tarziu".

23. Legea "pregatirii" . Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.

24. Legea eficientei fortate. Pe masura ce actionam devenim mai eficienti. Niciodata nu avem timp sa le facem pe toate, dar avem suficient timp sa facem lucrurile cu adevarat importante.

25. Legea deciziei. Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o facem cu indrazneala, vom avea de partea noastra un sprijin nebanuit/neasteptat .

26. Legea creativitatii. Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastra poate concepe si crede cu adevarat, poate sa si obtina.

27. Legea flexibilitatii. Ai sanse mai mari de reusita daca stii clar ce vrei sa obtii dar ramai flexibil in privinta felului in care vei actiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.

28. Legea perseverentei. Abilitatea noastra de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in noi insine. Perseverenta este "o calitate de fier" in drumul spre succes.
sursa: http://esoterism.ro/

Vampirii si donatorii casei – idei extrase din cartea lui Mihail Platonov:

Vampirii si donatorii casei – idei extrase din cartea lui Mihail Platonov:
Orhideea – sunt vampiri clasici si iau foarte multa energie de la oameni. Este deosebit de periculoasa pentru casa in care locuiesc oameni nehotarati, cu vointa slaba. Pentru acestia, orhideea functioneaza ca o pompa, absorbindu-le energia. In timpul noptii si in zorii zilei vampirismul orhideei se manifesta cel mai acut.
In zonele malefice predomina speciile iubitoare de umezeala: plopul tremurator, arinul, salcia, stejarul, ulmul si frasinul. Coniferele, teiul si mesteacanul evita zonele geopatogene (http://amiraparanormal.blogspot.ro/2010/04/globul-pamintesc-este-strabatut-de-o.html). Daca in mijlocul unei vegetatii luxuriante cu specii iubitoare de umezeala, observati frunzele decolorate si ingalbenite ale mesteacanului sau teiului, feriti-va de acel loc. Arborii care evita zonele geopatogene, sunt donatori.
Daca observati tulpini de rogoz sau de stuf pe un teren nemlastinos, inseamna ca panza freatica se afla la mica adancime iar acesta este un indiciu ca zona respectiva este geopatogena. Existenta plantelor medicinale si otravitoare, a maselaritei, lacramioarelor si a rozmarinului salbatic indica acelasi lucru – zona respectiva este geopatogena.
Toate plantele de balta si cele otravitoare sunt vampiri – zone geopatogene
Plantele cultivate, pomii fructiferi nu suporta zonele geopatogene.
Se considera ca pinul, smochinul, bradul, prunul, mirtul, dafinul, teiul, mesteacanul, marul, fagul, scorusul, palmierul au capacitatea de a restabili echilibrul energetic al omului.
Arbustii fructiferi iradiaza puternic energie: zmeurul, coacazul rosu si cel negru, agrisul, gutuiul, vita de vie.
Pentru a primi energia copacilor este suficient sa ne asezam cu spatele lipit de trunchiul arborelui donator sau il cuprindem cu bratele si ne vom primi portia necesara de energie.
Tradescantia – este o planta indicator (barometru). Ea indica existenta in apartament a zonelor cu dereglari energetice, pentru ca ea refuza sa traiasca in aceeasi camera cu un vampir sau intr-o zona geopatogena. Plasata intr-un asemenea loc ea incepe sa se ingalbeneasca si sa-si piarda frunzele. Luati-o din locul cu energie negativa si planta se va simti mai bine, ii va reveni imediat culoarea.
Plante donatori: muscata cu flori rosii sau albe, cu frunzele usor incretite. Ne ajuta sa scapam de durerile de cap, daca ne introducem cate o frunza de muscata in fiecare ureche. Muscata poseda o energie pozitiva foarte puternica. Este suficient sa stam langa o muscata timp de 10-15 minute si ne vom simti odihniti, cu fortele refacute.
Ficusul – planta benefica pentru energetica omului. Lui i se datoreaza atmosfera placuta si bunastarea din casa. Iritarea si furia dispar tot datorita prezentei ficusului. Asupra persoanelor irascibile au un efect calmant, actioneaza cu blandete, abia perceptibil, calmand accesul de agresivitate. Este important sa fie asezat intr-un loc unde sa nu primeasca direct lumina de la soare.
Cactusul – ne ajuta sa ne completam energia si in acelasi timp poate inlatura energia negativa. Poate fi amplasat in fata monitorului computerului, preluind o parte din energia negativa.
Amarilia – planta benefica
Ciubotica – cucului – este ideala pentru echilibrarea energiei, neutralizeaza conflictele si de aceea este bine sa fie amplasata la ferestrele incaperilor unde apar frecvent emotii negative.
Violetele – nu suporta in casa energiile inferioare, pasiunile exagerate, scandalurile. Nu suporta nici atitudinea prea familiara fata de ele, deci nu are rost sa la mangaiati frunzele catifelate pentru ca se supara si se imbolnavesc. Violetele pot sa ne echilibreze starile emotionale, in schimb se intristeaza ele. Ea este un purificator al spatiului.
Ciclama – face ordine in energetica locuintei. Deosebit de utila in casele in care locuiesc oameni cu vointa slaba, molatici, “lasa-ma sa te las”. Energetica acestor case este instabila, depinzand de starea de spirit a locuitotilor lor, de persoanele venite in vizita etc. Ciclama unifica fragmentele disparate, razlete, incercand sa creeze un spatiu unitar.
Azaleea – mentine in casa energetica bunei dispozitii, neutralizand toate enegiile egoiste. Persoanele care au nevoie sa-si suplimenteze energia dinafara, trebuie sa aiba neaparat in casa azalee, deoarece ele sunt capabile sa-i “hraneasca” pe oameni cu energie deosebita, creatoare.
Rozmarinul – inlatura oboseala, frica, anxietatea, panica, astenia. Foarte indicate persoanelor in varsta si femeilor insarcinate. Amelioreaza toxicoza si irascibiltatea.
Lianele – izvor nesecat de energie in locuinta. Lianele cer afectiune si nu suporta deloc atitudinea rece, indiferenta fata de ele.
Papirusul – energia lui este destul de aspra. Este donator dar energia sa este agresiva, de aceea persoanele cu vointa slaba se vor simti abatute, deprimate in prezenta lui.
Curmalul – ofera si ia energie in egala masura. Persoanele dezechilibrate energetic trebuie sa evite apropierea de aceasta planta. Curmalul nu iubeste animalele de casa si in prezenta acestora se imbolnaveste.
Lamaiul – este o planta instabila energetic.
Plantele exotice pot fi vampiri energetici. Ex. Monstera deliciosa, absoarbe o cantitate imensa de energie
Begoniile – sunt plante vampir dar folositoare in special pentru casele in care vine multa lume. Begonia absoarbe ca un aspirator toata energia, iar dupa un timp reda casei doar energia pozitiva.
Orhideele, trandafirii, ferigile sunt plante vampiri.
Trandafirii – ingrijind trandafiri, oamenii isi transfera surplusul energetic asupra lor si de aceea toti cei care se considera donatori pot sa cultive fara grija trandafiri. Persoanelor carora nu le este suficienta propria energie, le sunt contraindicati trandafirii, deoarece le provoaca anxietate si irascibilitate. Trandafirii nu suporta pisicile dar se inteleg bine cu cainii.
Feriga – puternic vampir energetic, pentru a se putea dezvolta normal are nevoie de foarte multa energie. Poate sta bine pe televizor absorbindu-i toata energia negativa.
Chiparosul – desi este un puternic purificator al aerului nu este indicat sa-l avem in locuintele noastre (considerat in antichitate arborele mortii)
Tuia – la fel ca si chiparosul – planta vampir care plasata in camera unde petreceti mai mult timp, va poate pune viata in pericol.
Este important de retinut ca plantele nu trebuie amplasate in dormitoare, deoarece in timpul noptii absorb oxigen si degaja dioxid de carbon. In plus, noaptea plantele se elibereaza de energia negativa: ciclul lor energetic este programat pe absorbtia diurna a informatiei negative si purificarea nocturna, prin eliminarea energiei negative.
Fireste, nu toate plantele – vampiri intra in categoria celor care trebuie tinute departe de casa. Anumite plante, precum ferigile, ii ajuta pe unii iar altora le pot face rau. Totul depinde de sistemul energetic al fiecarei persoane in parte.
Lista ce contine plantele noastre protectoare, deoarece sub semnul uneia din ele am venit pe lume: Putem aduce in casa planta noastra fara nici o retinere, ea ne va proteja oricum, chiar daca este vampir.
Violeta: 22decembrie – 1ianuarie; 25iunie – 4iulie
Trandafirul: 2-11ianuarie; 5iunie-14iulie
Aloe: 12-24ianuarie; 15-25iulie
Muscata: 25ianuarie – 3februarie; 26iulie – 4august
Tradescantia: 4-8februarie; 5-13august
Ficusul: 9-18februarie; 14-23august
Amarilia: 19-28februarie; 24august-2septembrie
Cactusul: 1-10martie; 3-12septembrie
Azaleea: 11-20martie; 13-22septembrie
Zambila: 22-31martie; 24septembrie-3octombrie
Crypthomeria: 1-10aprilie; 4-13octombrie
Ciclama: 11-20aprilie; 4-13octombrie
Nucul: 21-30aprilie; 24octombrie-2noiembrie
Iasomia: 1-14mai; 3-11noiembrie
Rozmarinul: 15-24mai; 12-21noiembrie
Asparagusul: 25mai-3iunie; 22noiembrie-1decembrie
Portocalul: 14-23iunie; 2-11decembrie
Orhideea: 13-23iunie; 12-21decembrie
Saxifraga: 21martie
Feriga: 24iunie
Lamaiul: 23septembrie
Hortensia: 21 decembrie
Plante – donatori: ienuparul, Crypthomeria, cactusul Cereus, Crotonul (Codiaeum), Plectranthus, rozmarinul, zambila, aloe, iasomia, saxifraga, nucul. Plante vampiri: toate speciile de asparagus, floarea de ceara (Hoya carnosa), filodendronul, clopotelul italian (Campanula isophylla), Tetrastigma voineriana, Saxifraga sarmentosa, voalul miresei (Chlorophyitum comosum), Rhoicissus, portocalul dulce (Citrus sinensis), grapefruitul de apartament (Citrus paradisio), orhideea. Daca sunteti o fiinta donatoare de energie va puteti inconjura de cele mai dificile plante, de tipul Monstera, pentru ca nu va vor pricinui nici un rau. Daca sunteti o fiinta vampir-energetic, trebuie sa alegeti doar plantele donatori, celelalte va vor inrautati starea sanatatii. In cazul in care sunteti neutru si va este suficienta energia pe care o primiti, fara a atenta la energia celorlalti, dar si fara a o darui pe a voastra, este bine sa alegeti plante neutre sau plante – donatori.
Arborii Bonsai – sunt arbusti miniaturali, crescuti fortat in conditii impuse de om, in ghivece speciale. Un bonsai este benefic in casele dominate de spiritul materialismului, pentru ca el are capacitatea de a abate gandurile de la lumea materiala spre lumea spirituala. Bonsai ii ajuta pe oameni sa perceapa lumea fina, ii face mai sensibili, le dezvolta intuitia, ii ajuta sa se schimbe, sa-si schimbe conceptia despre lume, iar aceasta este uneori principala cale spre vindecarea trupului si a spiritului.
Energetica unui bonsai depinde de energetica arborelui: pinul, dafinul, visinul, ficusul va vor hrani cu energia lor, in schimb chiparosul sau portocalul va vor lua energia, desi nu in aceeasi masura ca arborii de dimensiuni normale.
Deosebiti de utili pentru reglarea energeticii casei sunt copaceii bonsai cu forma coroanei, rotunda.
Florile naturale taiate, sunt donatori pana cand incep sa moara. Din acest moment devin vampiri si cu o forta diabolica incep sa absoarba energia casei, de aceea nu pastrati niciodata prea mult florile in vaza.
Florile uscate sunt si ele vampiri dar intr-o masura mai redusa decat cele vestejite.
In general, materia moarta atrage intotdeauna fortele necurate.
Animale: Care sunt trasaturile unui animal – vampir?
Vampirismul este pentru ele un fenomen temporar, ele avand capaciatatea de a-si completa energia din natura. Daca animalul dvs. de companie se gudura excesiv pe la picioarele dvs. fara vreun motiv anume, daca va priveste insistent in ochi fara sa clipeasca, sau daca manifesta prea multa agresivitate, provocandu-va emotii negative si iritare, orice comportament inexplicabil al animalului poate fi omanifestare de vampirism. Pisicile iau energie de la oameni dar numai cand trebuie si cat trebuie. Este suficient sa va luati pisicuta in brate si sa-I mangaiati blanita moale, ca durerea de cap care v-a chinuit intreaga zi incepe treptat sa va lase. De ce? Pentru ca se normalizeaza presiunea sangelui din cauza careia va durea capul. Pisica este capabila sa absoarba energia de care nu aveti nevoie la un moment dat, determinand vasele sanguine din corpul dumnevoastra sa se ingusteze sau sa se relaxeze, in functie de presiunea arteriala pe care o aveti. Pisicutele de culoare neagra iau cam mult din energetica casei.
Pisica este un exceptional dispozitiv energo-informational. Ea simte toate neregulile din organismul omului, dar nu “trateaza” pentru ca ar sti cum sa-si ajute stapanii, ci din cu totul alte motive. Dereglarile din organismul uman, durerile, sunt cauzate de modificarile potentialului energetic intr-o anumita regiune a corpului si aceste modificari sunt percepute foarte bine de catre pisici. Pisica este singurul mamifer care, pentru a trai, are mereu nevoie de o anumita cantitate de energie negativa. Nu se poate sa nu fi observat si dumneavoastra ca pisicilor le place sa stea pe televizor, frigider, computer, masini de spalat in functiune, adica pe aparatura ce iradiaza in mediul inconjurator oscilatii electromagnetice negative. Cu cat mai mare este nivelul acestor oscilatii, cu atat mai fericita este pisica.
Omul, dimpotriva, pentru a se insanatosi, trebuie sa scape de energia negativa si sa-si normalizeze astfel sistemul energetic. Pisica cand simte ca o anumita portiune a corpului omului este incarcata negativ, se duce si se aseaza exact pe locul bolnav, se instaleaza comod si incepe sa se “incarce”. Inainte de a se aseza, unele pisici framanta cu labutele locul, pregatindu-si culcusul, iar acest masaj este si el foarte folositor pentru om.Cand burtica pufoasa si calda a pisicii se lipeste de locul bolnav, omul beneficiaza in egala masura si de termoterapie. Pisica ramane pe locul bolnav pana ce nu mai are ce lua de acolo. Daca energia negativa s-a epuizat sau daca pisica se simte “satula”, ea se ridica si pleaca.
Orice pisica va va normaliza presiunea arteriala, se va lupta cu afectiunile cardio-vasculare, daca nu sunt de origine organica, va vindeca gripa, angina, racelile, contuziile, cefaleea, insomnia, procesele inflamatoare din tesuturi si limfa, va va alina suferintele in crizele de ficat si de stomac. Nu trebuie sa retineti pisica daca ea vrea sa plece. Inseamna ca nu este gata sa “lucreze”, sau ca a facut déjŕ tot ce era necesar.
Cainii sunt donatori de energie. Ei nu va iau energia negativa dar va suplimenteaza energia pozitiva. Cainii sunt ca niste acumulatori vii care pe masura ce dau din energia lor, se incarca imediat cu alta, noua. Cateii de culoare neagra nu influenteaza energetica casei pentru ca ei sunt donatori de energie.
Pentru caini viata fara miscare nu este viata. Procesele metabolice decurg foarte rapid in organismul lor, cainii trebuie sa aiba tot timpul o ocupatie, fie si numai alergatul dupa propria coada. Au nevoie, mai mult decat oricare alte animale, sa comunice in permanenta cu oamenii. Un caine lasat singur in apartament mai mult timp, se simte parasit si, daca I s-ar permite, nu s-ar indeparta niciodata de stapan.
Cainele cedeaza bucuros din energia sa, el este gata sa-i dea stapanului sau toate fortele sale, fara sa aiba de suferit din aceasta cauza, fara sa se simta epuizat sau slabit, pentru ca este capabil sa-si restabileasca imediat echilibrul energetic. Iritarea, nervozitatea cainelui Il impiedica sa doneze energie. Cainii nervosi, prost educati de stapanii lor, nu sunt capabili sa ajute, ci mai degraba fac rau. Energia lor vine in fascicole, haotic, procesul raspandirii energiei prin corpul uman are loc la intamplare, unele regiuni fiind suprasaturate, altele, dezavantajate. Rezultatul este varianta cea mai grava a dezechilibrului energetic. Un caine bolnav este ca un om bolnav, nu doneaza ci ia energie sau, in cel mai bun caz, doneaza, dar incomplet. Orice modificare survenita in psihicul unui caine este semnul unei boli.
Daca aveti un tonus scazut, sunteti obosit, somnolent, dar nu sunteti racit, nu aveti dureri si nici vreo inflamatie oarecare, atunci aveti nevoie de caine, nu de pisica.
Daca dupa “tratamentul” pisicii va tiuie urechile, aveti ameteli si sunteti somnolent, chemati cainele. Pentru un om bolnav, ideal ar fi sa aiba si pisica si catel. Daca pisica este capabila sa anihileze procesele inflamatoare, sa inlature durerea, surescitarea, sa normalizeze presiunea arteriala, cainele il ajuta pe om sa-si refaca puterile si sa-si ridice tonusul vital. Cand in casa exista si caine si pisica, ei ‘lucreaza” impreuna. Pisica isi ofera prima serviciile iar apoi intra in scena si cainele. Cantitatea cea mai mare de energie o doneaza animalele roscate, in timp ce animalele cu cu blana de culoarea nisipului sau galben-crem, tonifica energetica stapanilor. Culoarea cenusiu-albastruie linisteste, neutralizand izbucnirile emotionale

Ceaiuri pentru slabit

Ceaiul verde

Este un antioxidant eficient, dizolva grasimile, reduce absorbtia acizilor grasi si, in plus, scade nivelul colesterolului. Are un efect revigorant, fiind un bun inlocuitor al cafelei, datorita continutului de teina, care spre deosebire de cafeina se absoarbe treptat in organism.

Ceaiul de urzica

Contine vitamine (C, K, B12, A) si calciu, are un efect curativ pentru persoanele anemice, fiind recomandat in cura de slabire. Ajuta la combaterea unor boli precum reumatismul, diabetul, ulcerul, piatra la rinichi. Stimuleaza imunitatea, previne retentia de apa si, de asemenea, taie pofta de mancare.

Ceaiul din frunze de dud

Ajuta in cura de slabire, printre avantaje numaranduse si faptul ca ajuta la tratarea unor afectiuni precum ulcerul, gastrita sau diareea. Se folosesc frunzele de dud uscate.

Ceaiul din frunze de nuc

Contine vitamina C, calciu si minerale. Nu este recomandat consumul a mai mult de patru lingurite pe zi, in cantitati mari devenind toxic.

Ceaiul de papadie - are un efect puternic detoxifiant si diuretic. Este un bun tonifiant si reduce colesterolul.

Ceaiul negru

Este asemanator in proprietati cu ceaiul verde, favorizand arderea grasimilor. Grabeste metabolismul si regleaza nivelul glicemiei prin continutul de theaflavina şi thearubigina, substante care au un efect asemanator cu cel al insulinei.

Ceaiul de soc - provoaca transpiratie abundenta, elimina toxinele din organism, are efect laxativ si ajuta la scaderea in greutate.

Ceaiul de anghinare - ajuta la eliminarea toxinelor si imbunatateste digestia.

Ceaiul de maces - elimina toxinele din organism, are un continut bogat in vitamina C, care are efect antioxidant. Are efect diuretic, stimuleaza secretia biliara.

Ceaiul din matase de porumb - are efect diuretic.

Ceaiul de leustean - ajuta digestia, dizolva pietrele la rinichi. Este un diuretic puternic.

Ceaiul din coaja de crusin - are puternice proprietati purgative.

Ceaiul de cicoare - favorizeaza secretia biliara, ajuta la detoxifierea ficatului si la refacerea celulelor hepatice.

Lamaia - are un puternic efect antioxidiant si detoxifiant. Contine vitamina C, iar uleiul din coaja de lamaie are proprietati de detoxifiere si de curatare a rinichilor si a ficatului.

Frunzele de mesteacan (efect diuretic, faciliteza eliminarea a colesterolului), volbura (proprietati laxative), trei-frati-patati (proprietati diuretice, antialergic si laxativ), lemongrass (energizant si detoxifiant), lemnul dulce (diuretic si laxativ), trandafirul japonez cunoscut si ca Hibiscus (laxativ, antiinflamator si antioxidant), Gingseng (revitalizant si tonic), lotusul (efect laxativ si detoxifiant), ardeiul iute de Cayenne (cunoscut pentru proprietatile de ardere a caloriilor).

Modul de preparare recomandat este infuzia. In cura de slabire, ceaiurile se beau neindulcite. Se recomanda intre una si trei cani pe zi. Este bine sa incepi cu o cana de ceai pe zi si sa observi astfel o eventuala intoleranta.

Pentru a obtine efectul urmarit, ceaiul se bea in anumite momente ale zilei, in functie de proprietatile specifice ale acestuia. Ceaiurile depurative se beau inainte de masa. Ceaiurile cu efect laxativ se beau dupa masa, de preferinta seara pentru ca acestea actioneaza pe parcursul noptii, efectul fiind simtit dimineata. Ceaiurile diuretice nu se beau seara, din cauza efectului rapid, si nici ceaiurile care sunt tonice sau energizante pentru ca vor duce la insomnie. De asemenea, este recomandat ca ceaiurile cu efect calmant sa fie baute seara, inainte de culcare.

Sampon natural- retete

.1

• 1 ou,
• 1 lingurita ulei de masline
• 1 lingurita zeama de lamaie
• 1 lingura sapun de casa ras / sapun vegetal

2. aceeasi reteta ca mai sus, la care se adauga

• 1/2 cana de ceai de plante (de care vreti voi)
• uleiuri esentiale

3.

• 2 linguri de vodca
• 1/4 menta + 3/4 musetel sau salvie sau nuc, cat sa fie pentru un ceai
• putin rozmarin
• sapun de casa ras /sapun vegetal
• ulei aromat
• apa distilată/ apa fiarta
• toate puse intr-un vas si fiert vreo cateva minute ca si cum ati pregati un ceai

4.

• miere
• uleiuri esentiale, cateva picaturi
• tinctura de mesteacan
• argila pulbere
• 1-2 linguri otet de mere
• cateva picaturi ulei de ricin
• ulei aromat
• se amesteca toate intr-un vas, pana iese un preparat cremos, de consistenta unei masti.

5.

• sapun de casa ras / sapun vegetal
• apa
• se pun ingredientele la fiert; apoi se adauga glicerina / glicerina vegetala
• cand s-a racit se adauga ulei esential

6.

• glucozida de cocos
• apa fiarta
• cateva picaturi vitamina E
• cateva picaturi ulei de chimen
  Pentru aceasta reteta veti avea nevoie de:
  - 1.360 ml. apa distilata
  - 510 g. hidroxid de sodiu
  - 1.280 ml. ulei de masline extravirgin bio/organic
  - 1.020 ml. ulei de ricina
  - 1.020 g. unt de cocos bio/organic
  - 115 ml. ulei de jojoba bio/organic
  - 60 g. unt de shea bio/organic
  - 60 ml. ulei de migdale dulci
  - 60 ml. ulei de avocado bio/organic
  - 30 ml. vitamina E
  - 12 linguri rozmarin frunze
  - 45 ml. ulei esential (vezi mai jos)
  Pentru aceasta reteta, combinatia de uleiuri esentiale pe care noi o recomandam este urmatoarea:
  - 30 ml. ulei esential de coriandru. Acesta are proprietati complementare uleiului de ricin, adica antiinflamatorii, antibacteriene, antiseptice si dezinfectante.
  - 15 ml. ulei esential citronella. Acesta are proprietati antiseptice, antibacteriene, functioneaza ca un excelent deodorant, este tonic si stimulant.

Șampoane și geluri de duș-ingrediente

ngrediente de bază

La prepararea în casă a șampoanelor și a gelurilor de duș se folosesc următoarele ingrediente de bază, la care puteți alătura multe altele pentru a obține produse unice, potrivite nevoilor proprii:

Apa

Puteți folosi apă fiartă și răcită sau hidrolatul preferat. Veți întâlni o sumedenie de rețete din alte surse în care șamponul a fost creat pornind de la o infuzie. În acest caz este recomandat să dublați doza de conservant, pentru că infuziile din plante sunt susceptibile la contaminarea microbiană într-o măsură mult mai mare decât apa fiartă și răcită sau hidrolatul.

Această componentă a șamponului se transformă într-un gel lejer folosind un agent de îngroșare precum guma Xanthan.

Agenții tensioactivi

În general, este recomandat să folosiți mai degrabă o combinație de mai mulți tensioactivi decât unul singur, compoziția finală beneficiind astfel de mai multe avantaje.

Astfel, betaina de cocos, tensioactiv amfoteric, are avantajul unei excelente compatibilități cu pielea și este biodegradabil. Face o spumă consistentă și curăță foarte bine. În industria cosmetică este foarte apreciată, fiind folosită pentru crearea produselor pentru ten sensibil, deoarece are calitatea de a reduce potențialul iritant al celorlalți tensioactivi.

Glucozida de cocos, ca tensioactiv neutru, este considerată ca fiind tensioactivul cel mai blând și cu cea mai bună compatibilitate cu pielea de pe piața cosmeticelor. Nu afectează bariera hidrolipidică a pielii, de aceea joacă un rol important în industria cosmeticelor naturale.

Cantitatea necesară din fiecare tensioactiv depinde de concentrația finală dorită a substanței active de spălare (WAS).

1. Această concentrație poate fi mai mică în cazul gelurilor de duș decât a șampoanelor, producția de sebum fiind mai mică la nivelul corpului decât la nivelul scalpului.

2. Pentru părul normal spre gras, concentrația substanței active de spălare se recomandă a fi între 12 și 15%, iar pentru părul uscat, deteriorat la vârfuri – între 10 și 12%.

3. Tensioactivii pot fi incluși și în formula produselor de curățare a tenului, astfel încât concentrația substanței active să fie între 1 și 3%.

4. În cazul spumantelor de baie, WAS poate fi de până la 35%.

Agenți de îngroșare: guma Xanthan

Substanțe de reglare a PH-ului: acidul lactic pentru a asigura compatibilitatea cu pielea a produsului final.

Conservantul:  în proporție de 0,6-1%.

Ingrediente active

Emolienți: esențiali pentru pielea sensibilă și părul uscat. Un bun exemplu este squalane din ulei de măsline, care aderă la piele sau firul de păr și lasă un film protector. Poate lipsi sau se poate folosi in concentrație mai mică în cazul părului gras.

Substanțe cu efect condiționant precum lecitina din soia.

Substanțe hidratante: glicerina și provitamina B5.

Ingrediente specifice fiecărui tip de piele sau păr: extracte, uleiuri esențiale, agenți de exfoliere.

Atunci când creați propria formulă pentru șampon, începeți prin a determina cantitatea necesară din fiecare tensioactiv, apoi adăugați pe rând celelalte ingrediente, lăsând apa ultima. De exemplu, ați decis că veți folosi 18%glucozidă, 4%betaină, 5% ulei, 3% lecitină, 5%glicerină și 1%conservant (în total 34%). Rămâne un procent de 64% care revine apei și gelifiantului (guma Xanthan). În general, guma Xanthan se adaugă în șampoane în procent de 0,5-1%.

Cum se calculează valoarea WAS pentru o combinație de tensioactivi?

Un exemplu ar fi cel mai edificativ răspuns la această întrebare: glucozida de cocos are 55% WAS, iar betaina 30%; corespunzător, 18 grame de glucozidă și 4 grame de betaină vor avea împreună 11,1% WAS, pentru că 18 grame de glucozidă au 18×55=9,9% WAS, iar 4 grame de betaină au 4×30=1,2% WAS.

Cum se prepară șamponul și gelul de duș?

Așa cum am scris în prima parte, șamponurile și gelurile de duș sunt similare din punct de vedere al compoziției, conținând:

• apă fiartă și răcită sau hidrolat
• un agent de îngroșare/gelifiant precum guma Xanthan
• tensioactivi (glucozida de cocos, betaina)
• uleiuri vegetale (opțional)
• un agent cu rol condiționant (lecitina de soia)
• diverse ingrediente active (provitamina B5, squalane din ulei de măsline, proteine hidrolizate de mătase)
• un agent de reglare a Ph-ului (acidul lactic)
• un conservant cosmetic

Prepararea efectivă este foarte facilă și consumă foarte puțin timp. Se folosesc în general două recipiente, un cântar, un blender, o spatulă și seringi gradate.

Etape:

1. Amestecăm în primul recipient uleiul, lecitina și tensioactivii. Pe măsură ce mixați veți observa cum amestecul se îngroașă și își modifică culoarea, datorită conținutului de lecitină.

2. În cel de-al doilea mixăm cu blenderul Xanthan-ul cu apa până la formarea unui gel clar, fără cocoloașe. Este momentul în care renunțăm la mixer și adăugăm glicerina treptat, amestecând cu o spatulă.

3. Gelul se adaugă apoi treptat amestecului cu lecitină și tensioactivi, amestecând ușor cu spatula. Nu agitați prea energic, pentru că se va forma spumă și va fi foarte greu să turnați produsul final în recipient.

4. Adăugăm treptat agentul de reglare a Ph-ului, conservantul și ingredientele active, amestecând ușor pentru omogenizare.

5. Turnăm șamponul/gelul de duș în recipientul final și etichetăm. Este indicat să includeți pe etichetă data producției și o listă a ingredientelor folosite în ordinea descrescătoare a ponderii lor în cantitatea totală de produs final.

Cultivarea lavandei

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE

I . 1 . Descriere
Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.
Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului “lavandula” vine de la latinescul “lavare”= a spala.
Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara.
Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice.
Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.
Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.
Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara.
Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.
Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr-o inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie.
Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g.
I . 2 . Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata.
Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.
Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:
- infrunzire
- butonizare
- inflorit
- maturarea semintelor
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone.
Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei.
Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol
cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare, podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice, fosforul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

II . 1 . Locul in ansolament
Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene.
II . 2 . Fertilizarea
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.
Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii.
II . 3 . Pregatirea solului
Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii.
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.
II . 4 . Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum 50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
- lungimea partii aeriene 12 cm
- lungimea radacinii principale 15 cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor.
II . 5 . Lucrarile de intretinere
-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator, orice intarziere nu este buna
-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor
Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor.
Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului.
Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente efectuate in multe tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.
II . 6 . Regenerarea plantatiilor
Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea plantatiilor.
Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.
Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului.
Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la 15-18 cm.
II . 7 . Boli, daunatori, combatere
Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele, fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput, care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.
Se combat prin:
- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale
- stropiri cu Dithane M-45 0,2%
Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE 0, 1%.
Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste cu frunzele de lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca.
Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos.
II . 8 . Recoltarea
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIME

In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare
III . 1 . Distilarea
Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite:
- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect.
- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil
- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA

- Tinctura de lavanda
Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.
- Otetul aromatic de lavanda
Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.
- Uleiul gras de lavanda
La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari.
- Bai cu lavanda
Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI

Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.
Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
- Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand digestia.
- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.
- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa.
- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror eficienta o mareste.
- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.
- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.
- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii.
Extern:
- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora.
- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.
- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus.
- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.
UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:
- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate.
- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil, care alunga insectele.
- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.
- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite, pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.