Scriu despre aceste lucruri pentru ca a venit vremea lor tomna, iarna.
Vreau sa va ganditi bine inainte de a trata aceste raceli, cu atit mai mult daca este vorba despre copii, ca pot fi tratate (in cazul unor febre sau daca intervin simptome grave intervin siropuri- medicamente,antibiotice,etc)inainte de aparitia simptomelor de raceala trebuie sa imunizati foarte bine corpul copilului dumneavoastra si poate fi facut cu catina tinuta in miere de albine, macese zdrobite si tinute la macerat, porumbite tinute la fel la macerat. Este suficient sa ii dati copilului din fiecare siropel cate 3 linguri pe zi.Vreau sa specific ca este vorba de copii peste un an.Din punctul meu de vedere copii sub 1 an nu ar trebuie sa li se dea nici un fel de sirop dar daca este necesar sint si aici siropuri naturale testate pentru varsta lor.
Daca totusi chiar dupa ce ati facut o astfel de cura de imunizare vine raceala nu este nici o problema doar sa nu se agraveze depinde de fiecare copil in parte.Atunci in cazul in care copilul tuseste de exemplu puteti sa ii dati prospan care este un sirop de iedera si poate fi dat si la copii sub un an sau siropul de patlagina.Aceste 2 pot fi date si la tuse seaca si la tuse productiva.
n perioada de iarna, vremea rece si umeda declanseaza, o serie de "boli de piept", adesea cu complicatii mai mult sau mai putin grave, in functie de gradul de scadere a imunitatii. Durerea de gat si tusea sunt simptomele cel mai des intalnite in bolile aparatului respirator. Tusea constituie o reactie de eliminare a corpurilor straine patrunse in caile respiratorii (fragmente de alimente, corpuri dure, gaze iritante, produse inflamatoare, mucozitati).
La fel de frecventa in sezonul rece este gripa, o boala acuta, contagioasa, care, desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatiile agravante.
Ca urmare a stimularii unor terminatii nervoase din mucoasa respiratorie, se declanseaza o inspiratie scurta si adanca urmata de o expiratie brusca, spontana si zgomotoasa, datorita inchiderii traheei, in grade diferite.
Tusea uscata este provocata de iritatiile mucoaselor care captusesc caile respiratorii. Fiind fara expectoratii, devine foarte obositoare si greu de suportat, repetandu-se, la scurte intervale, atat ziua, cat si noaptea.
Tusea umeda consta din eliminarea unor secretii ale mucoaselor cailor respiratorii (sputa, mucus, secretii nazale, sange), care invelesc eventuale corpuri straine din plamani si le transporta spre exterior prin miscari ritmice si bine coordonate ale cililor.
Tusea convulsiva, denumita pertusis, este o boala infecto-contagioasa, intalnita frecvent la copii prescolari si scolari, mai ales la varste sub 3 ani, punandu-le viata in pericol. Dupa o incubatie de 7-14 zile, se declanseaza inflamatia acuta a cailor respiratorii, cu crize violente de tuse spastica, mai ales noaptea, uneori cu varsaturi. In bronhii se aduna cantitati mari de secretii, la inceput fluide si apoi vascoase, care necesita a fi eliminate pentru a evita asfixierea si voma. In timpul crizelor, bolnavul devine cianotic (se inroseste sau se invineteste usor), nu are pofta de mancare, ochii ii lacrimeaza si se ineaca cu propriile secretii care se ingramadesc in piept si franeaza respiratia, provocand starea de raguseala. Maladia poate sa dureze circa 6 saptamani, desi respiratia gafaitoare (denumita "cantecul cocosului") persista, in unele cazuri, cateva luni de zile, mai ales pe fondul unei noi infectii sau iritari ale cailor respiratorii superioare. La copiii sub 2 ani, tusea convulsiva este o boala foarte grava, cu complicatii care pot duce la o mortalitate de 1-2%.
La fel de frecventa in sezonul rece este gripa, o boala acuta, contagioasa, care, desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatiile agravante.
Ca urmare a stimularii unor terminatii nervoase din mucoasa respiratorie, se declanseaza o inspiratie scurta si adanca urmata de o expiratie brusca, spontana si zgomotoasa, datorita inchiderii traheei, in grade diferite.
Tusea uscata este provocata de iritatiile mucoaselor care captusesc caile respiratorii. Fiind fara expectoratii, devine foarte obositoare si greu de suportat, repetandu-se, la scurte intervale, atat ziua, cat si noaptea.
Tusea umeda consta din eliminarea unor secretii ale mucoaselor cailor respiratorii (sputa, mucus, secretii nazale, sange), care invelesc eventuale corpuri straine din plamani si le transporta spre exterior prin miscari ritmice si bine coordonate ale cililor.
Tusea convulsiva, denumita pertusis, este o boala infecto-contagioasa, intalnita frecvent la copii prescolari si scolari, mai ales la varste sub 3 ani, punandu-le viata in pericol. Dupa o incubatie de 7-14 zile, se declanseaza inflamatia acuta a cailor respiratorii, cu crize violente de tuse spastica, mai ales noaptea, uneori cu varsaturi. In bronhii se aduna cantitati mari de secretii, la inceput fluide si apoi vascoase, care necesita a fi eliminate pentru a evita asfixierea si voma. In timpul crizelor, bolnavul devine cianotic (se inroseste sau se invineteste usor), nu are pofta de mancare, ochii ii lacrimeaza si se ineaca cu propriile secretii care se ingramadesc in piept si franeaza respiratia, provocand starea de raguseala. Maladia poate sa dureze circa 6 saptamani, desi respiratia gafaitoare (denumita "cantecul cocosului") persista, in unele cazuri, cateva luni de zile, mai ales pe fondul unei noi infectii sau iritari ale cailor respiratorii superioare. La copiii sub 2 ani, tusea convulsiva este o boala foarte grava, cu complicatii care pot duce la o mortalitate de 1-2%.
Pentru copii care beau ceaiuri este bun ceaiul de ceapa - se iau doua cepe intregi,cu tot cu coaja,de marime medie,se spala si se pun la fiert in 1 si 1/2 cana de apa,timp de un sfert de ora,se bea decoctul cald,indulcit sau nu,pe stomacul gol si fara alte adaosuri.(bun si pentru durerile de gat si dureri de piept);ceai de muguri de pin(mai gasiti la plafar sirop din muguri de pin care poate fi baut concentrat dat cu lingurita sau cu apa).Ridichea neagra cu miere este foarte buna pentru tuse(scobiti ridichea si puneti un pic de miere si lasati al macerat).
Sau: -sirop din nuci- cand da apa in clocot puneti nucile crapate;
-faina de porumb prajita in prealabil in tigaie se pune intr-un cioropel pe gat
-sare grunjoasa pusa intr-un saculet si aplicata extern
-hrean ras si pus in saculet aplicat extern
-faina de mustar
-ceai de potbal
-ceai de tei cu lamie si miere de albine
Sau sirop homeopat stodal pentru tuse si sinupret pentru nasuc.
Comprese si bai fierbinti
In uz extern sunt eficiente:
comprese calde pe gat si piept, in faza de debut, cu decoct de musetel;
comprese cu bitter suedez aplicate pe piept, dupa ungere prealabila cu alifie de galbenele;
cataplasme cu rasina de brad topita in ceara (parti egale);
cataplasme calde cu faina de mustar, cu faina de in sau frunze proaspete de branca ursului;
bai fierbinti de maini si de picioare, dimineata si seara, timp de 8 minute, cu extract de nalba mare, mac, menta, iarba mielului, rotungioara, patrunjel si toporasi (in parti egale);
frectii pe piept, de 3 ori pe zi, cu amestec din 2 linguri ulei de ricin si 1 lingura ulei de terebentina dupa care se inveleste cu o patura.
In uz extern sunt eficiente:
comprese calde pe gat si piept, in faza de debut, cu decoct de musetel;
comprese cu bitter suedez aplicate pe piept, dupa ungere prealabila cu alifie de galbenele;
cataplasme cu rasina de brad topita in ceara (parti egale);
cataplasme calde cu faina de mustar, cu faina de in sau frunze proaspete de branca ursului;
bai fierbinti de maini si de picioare, dimineata si seara, timp de 8 minute, cu extract de nalba mare, mac, menta, iarba mielului, rotungioara, patrunjel si toporasi (in parti egale);
frectii pe piept, de 3 ori pe zi, cu amestec din 2 linguri ulei de ricin si 1 lingura ulei de terebentina dupa care se inveleste cu o patura.
Intrucat tusea convulsiva are un caracter infectios, se recomanda izolarea bolnavului la domiciliu intr-o incapere bine incalzita si aerisita. Se interzice, in mod categoric, fumatul atat bolnavului, cat si persoanelor care intra in incaperea celui suferind.
Zilnic se va face gimnastica respiratorie pentru reglarea functiilor plamanilor, precum si un masaj energic, cu degetul, in scobitura osului stern de la baza gatului.
Zilnic se va face gimnastica respiratorie pentru reglarea functiilor plamanilor, precum si un masaj energic, cu degetul, in scobitura osului stern de la baza gatului.
In caz de febra pentru inceput puteti face asa se amesteca in parti egale otet cu apa. Se inmoaie sosetelele, se storc bine, se pun pe picioruse. Se schimba la 15 minute, pana se asigura scaderea febrei la un nivel acceptabil. Mentiuni: otetul ar fi bine sa fie facut in casa sau sa fie otet de mere si miere de la plafar sau cel putin sa fim siguri ca este otet obtinut prin fermentatie, si nu din acela care mai apare toamna pe piata din RO care este facut din acid acetic diluat cu apa. Se va pune mai multa sau mai putina apa, in functie de cat este de "tare" otetul. Sosetelele este bine sa fie din bumbac si sa nu fie prea stramte.Daca continua febra sunati medicul sau la urgente.
Tusea apare datorita iritatiei cailor respiratorii, iar tratamentul este diferentiat. In prima faza iritativa, tuse seaca, se recomanda plante emoliente, iar in faza de coctiune, plante expectorante cu continut bogat in uleiuri volarile. Infuziile sau decocturile se beau calde eventual indulcite cu miere. Dintre plantele emoliente, pentru faza iritativa se recomanda:
- LUMANARICA (Flores Verbasci) infuzie din o lingurita de flori la o cana de apa, care se bea treptat in cursul zilei.
- MACUL DE CAMP (Flores Rhoeados) infuzie - o lingurita la o cana de apa; se bea intreaga cantitate fragmentata in cursul unei zile.
- NALBA DE CULTURA (Flores et Florium Malvae) NALBA MARE (Flores et Radix Althaeae). Din flori si frunze se prepara o infuzie - o lingurita la cana de apa. Se beau 2 cani pe zi. Din radacini se prepara un macerat la rece, din o lingurita la cana de apa rece, timp de 30 minute, la care se adauga apoi un varf de cutit de bicarbonat de sodiu; se bea treptat in cursul zilei.
- POTBALUL (Flores et Folium Farfarae) infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi. Infuzie concentrata din 2-3 linguri la cana de apa; se ia cate o lingura la 2-3 ore.
- TEIUL (Flores Tiliae) care are si proprietati expectorante. Infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
- PATLAGINA (Folium Plantaginis) infuzie , o lingura la cana de apa; se bea treptat in cursul unei zile.
Pentru faza de coctiune a tusei, se recomanda plante expectorante:
- CIUBOTICA CUCULUI (Flores et Radix Primulae) infuzie din flori 1-2 lingurite la canaDecoct pe radacini (la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu) se beau 2-3 cani pe zi.
- MUGURI DE PIN (Turiones Pini) infuzie din o lingurita la cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
- ULEI DE PIN se iau pe o lingurita cu zahar 3-4 picaturi de 5-6 ori pe zi. La copii doza e pe jumatate.
- SCAIUL VANAT (Herba Eryngii Plani) decoct din 2 linguri la cana de apa. Se iau 4-6 linguri pe zi.
- IARBA MARE (Radix Inulae) decoct din 3-4 linguri la cana de apa. Se iau 4 linguri pe zi.
- IENUPARUL (Fructus Juniperi) infuzie cu 2 lingurite la cana de apa. Se beau 3-4 linguri pe zi. Decoct diluat cu 10-20 bace la litru; se beau 2 cani pe zi. Ceai pectoral (Formula Plafar) care are in compozitie plante cu actiune emolienta, expectoranta, fluidifiante ale secretiei bronhice, precum si antiseptice. Infuzie cu 1-2 lingurite la cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
- LUMANARICA (Flores Verbasci) infuzie din o lingurita de flori la o cana de apa, care se bea treptat in cursul zilei.
- MACUL DE CAMP (Flores Rhoeados) infuzie - o lingurita la o cana de apa; se bea intreaga cantitate fragmentata in cursul unei zile.
- NALBA DE CULTURA (Flores et Florium Malvae) NALBA MARE (Flores et Radix Althaeae). Din flori si frunze se prepara o infuzie - o lingurita la cana de apa. Se beau 2 cani pe zi. Din radacini se prepara un macerat la rece, din o lingurita la cana de apa rece, timp de 30 minute, la care se adauga apoi un varf de cutit de bicarbonat de sodiu; se bea treptat in cursul zilei.
- POTBALUL (Flores et Folium Farfarae) infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi. Infuzie concentrata din 2-3 linguri la cana de apa; se ia cate o lingura la 2-3 ore.
- TEIUL (Flores Tiliae) care are si proprietati expectorante. Infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
- PATLAGINA (Folium Plantaginis) infuzie , o lingura la cana de apa; se bea treptat in cursul unei zile.
Pentru faza de coctiune a tusei, se recomanda plante expectorante:
- CIUBOTICA CUCULUI (Flores et Radix Primulae) infuzie din flori 1-2 lingurite la canaDecoct pe radacini (la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu) se beau 2-3 cani pe zi.
- MUGURI DE PIN (Turiones Pini) infuzie din o lingurita la cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
- ULEI DE PIN se iau pe o lingurita cu zahar 3-4 picaturi de 5-6 ori pe zi. La copii doza e pe jumatate.
- SCAIUL VANAT (Herba Eryngii Plani) decoct din 2 linguri la cana de apa. Se iau 4-6 linguri pe zi.
- IARBA MARE (Radix Inulae) decoct din 3-4 linguri la cana de apa. Se iau 4 linguri pe zi.
- IENUPARUL (Fructus Juniperi) infuzie cu 2 lingurite la cana de apa. Se beau 3-4 linguri pe zi. Decoct diluat cu 10-20 bace la litru; se beau 2 cani pe zi. Ceai pectoral (Formula Plafar) care are in compozitie plante cu actiune emolienta, expectoranta, fluidifiante ale secretiei bronhice, precum si antiseptice. Infuzie cu 1-2 lingurite la cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
Un alt sirop facut in casa tot pentru tuse este siropul ce contine zeama de lamaie, glicerina( de la farmacie) si miere. Se ia o lamaie potrivita si se fierbe putin in apa( ca sa aibe mai multa zeama), se stoarce zeama intr-o cana potrivita, se adauga 20 ml glicerina si apoi se pune miere pana ce se umple cana. Se amesteca si se tine la rece- trei lingurite pe zi.
Gripa, o boala contagioasa
Gripa este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului (ploi reci, vanturi, ceata, ninsori, viscole, temperaturi foarte scazute). Are un caracter infecto-contagios, fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C).
Transmiterea bolii se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire, punand in pericol sanatatea celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.
Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.
Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatii agravante: pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita, miocardita si chiar decese bruste la copii si batrani, in numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripa survin pe neasteptate si sunt declansate in aglomeratii urbane, in colectivitati de muncitori si, mai ales, la copiii din crese, gradinite, scoli si camine. Sunt recomandate ceaiuri fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoarta de salcie.
Luate intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2 lingurite la o cana de apa), din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica pentru declansarea transpiratiei.
Consumate separat, sunt eficiente infuziile din:
flori de ciubotica-cucului;
frunze de coacaz negru si salvie;
herba de cimbru, isop, busuioc, unguras, tintaura;
fructe de anason.
Sub forma de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apa, din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 cani pe zi prin inghitituri rare), se folosesc:
radacini de ciubotica-cucului si brusture;
scoarta de salcie pentru combaterea durerilor musculare;
herba de ghintura, scai vanat si traista-ciobanului.
Un decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din 3 cepe, care se fierb in 600 ml apa, pana scade continutul la jumatate. Dupa strecurare se adauga trei linguri miere de albine si o lingurita tinctura de gentiana, din care se ia cate o lingura din ora in ora.
Amestecuri de plante recomandate
Formule de amestecuri cu mare eficienta sunt:
flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de maces;
flori de tei, frunze de salvie si eucalipt;
flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere);
flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si conuri de hamei;
flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si cretusca si scoarta de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale);
flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica, herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).
Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica. Alte preparate valoroase sunt:
tinctura de tintaura, din 20 g herba macerata 5 zile in 100 ml alcool 70%, din care se iau cate 30-40 picaturi de 3 ori pe zi, cu 60 minute inainte de mese;
tinctura din 4 linguri de radacini de papadie tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de 3 ori pe zi pentu combaterea frisoanelor;
bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 minute inainte de mese.
Frectii pe piept cu otet aromatizat
In tratamentele externe sunt recomandate:
inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);
frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;
frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;
masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mari capacitatea de rezistenta a organismului, intarirea psihicului si redarea increderii in fortele proprii;
bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g si o lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apa fierbinte.
Alimentatia recomandata
In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 - 2 litri pe zi) sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere).
Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere).
O combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la 200 g lamai cu miere de albine si scortisoara.
Intre mese se vor lua cate 1-2 lingurite de bitter suedez si o lingura cu fructe de catina alba.
Dupa scaderea febrei este indicat vinul de cirese (1 kg fructe la 1 litru vin si cateva linguri de miere), care se fierbe 10 minute la foc mic si se consuma cate un paharel (50 ml) inainte de mesele principale.
Ratiile de alimente la masa vor fi mai reduse, pentru ca organismul sa poata lupta impotriva bolii si fara consum energetic suplimentar in digerarea excesului de alimente.
Se va evita consumul de afumaturi, mezeluri, grasimi animale, exces de oua, conserve, fasole uscata, condimente iuti, cafele si bauturi alcoolice tari.
Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripa. La declansarea bolii se impune un repaus la pat timp de minimum 3 zile, de preferat in pozitie sezand, intr-o incapere bine aerisita si incalzita.
Impachetari cu otet de mere in cazul copiilor mici
La copiii mici cu febra mare se fac impachetari cu otet de mere si apa (1:1) sau bai generale cu apa la temperatura sub 35ºC pe durata de maxim 5 minute; dupa baie se pun comprese cu suc de lamaie imbibat pe o panza pusa in jurul gatului si pe piept, peste care se infasoara un sal din lana, cu urcare imediata in pat pentru a declansa transpiratia.
- adaptare dupa prof. univ. dr. Constantin I. MILICA -
sursa: www.ecolife.ro
Gripa este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului (ploi reci, vanturi, ceata, ninsori, viscole, temperaturi foarte scazute). Are un caracter infecto-contagios, fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C).
Transmiterea bolii se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire, punand in pericol sanatatea celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.
Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.
Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatii agravante: pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita, miocardita si chiar decese bruste la copii si batrani, in numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripa survin pe neasteptate si sunt declansate in aglomeratii urbane, in colectivitati de muncitori si, mai ales, la copiii din crese, gradinite, scoli si camine. Sunt recomandate ceaiuri fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoarta de salcie.
Luate intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2 lingurite la o cana de apa), din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica pentru declansarea transpiratiei.
Consumate separat, sunt eficiente infuziile din:
flori de ciubotica-cucului;
frunze de coacaz negru si salvie;
herba de cimbru, isop, busuioc, unguras, tintaura;
fructe de anason.
Sub forma de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apa, din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 cani pe zi prin inghitituri rare), se folosesc:
radacini de ciubotica-cucului si brusture;
scoarta de salcie pentru combaterea durerilor musculare;
herba de ghintura, scai vanat si traista-ciobanului.
Un decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din 3 cepe, care se fierb in 600 ml apa, pana scade continutul la jumatate. Dupa strecurare se adauga trei linguri miere de albine si o lingurita tinctura de gentiana, din care se ia cate o lingura din ora in ora.
Amestecuri de plante recomandate
Formule de amestecuri cu mare eficienta sunt:
flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de maces;
flori de tei, frunze de salvie si eucalipt;
flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere);
flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si conuri de hamei;
flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si cretusca si scoarta de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale);
flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica, herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).
Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica. Alte preparate valoroase sunt:
tinctura de tintaura, din 20 g herba macerata 5 zile in 100 ml alcool 70%, din care se iau cate 30-40 picaturi de 3 ori pe zi, cu 60 minute inainte de mese;
tinctura din 4 linguri de radacini de papadie tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de 3 ori pe zi pentu combaterea frisoanelor;
bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 minute inainte de mese.
Frectii pe piept cu otet aromatizat
In tratamentele externe sunt recomandate:
inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);
frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;
frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;
masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mari capacitatea de rezistenta a organismului, intarirea psihicului si redarea increderii in fortele proprii;
bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g si o lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apa fierbinte.
Alimentatia recomandata
In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 - 2 litri pe zi) sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere).
Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere).
O combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la 200 g lamai cu miere de albine si scortisoara.
Intre mese se vor lua cate 1-2 lingurite de bitter suedez si o lingura cu fructe de catina alba.
Dupa scaderea febrei este indicat vinul de cirese (1 kg fructe la 1 litru vin si cateva linguri de miere), care se fierbe 10 minute la foc mic si se consuma cate un paharel (50 ml) inainte de mesele principale.
Ratiile de alimente la masa vor fi mai reduse, pentru ca organismul sa poata lupta impotriva bolii si fara consum energetic suplimentar in digerarea excesului de alimente.
Se va evita consumul de afumaturi, mezeluri, grasimi animale, exces de oua, conserve, fasole uscata, condimente iuti, cafele si bauturi alcoolice tari.
Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripa. La declansarea bolii se impune un repaus la pat timp de minimum 3 zile, de preferat in pozitie sezand, intr-o incapere bine aerisita si incalzita.
Impachetari cu otet de mere in cazul copiilor mici
La copiii mici cu febra mare se fac impachetari cu otet de mere si apa (1:1) sau bai generale cu apa la temperatura sub 35ºC pe durata de maxim 5 minute; dupa baie se pun comprese cu suc de lamaie imbibat pe o panza pusa in jurul gatului si pe piept, peste care se infasoara un sal din lana, cu urcare imediata in pat pentru a declansa transpiratia.
- adaptare dupa prof. univ. dr. Constantin I. MILICA -
sursa: www.ecolife.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu