Creativitate

Creativitate

Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin "creare", care înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naşte". însuşi etimologia cuvântului ne demonstrează că termenul de creativitate defineşte un act dinamic, un proces care se dezvoltă, se desăvârşeşte şi îşi cuprinde atât originea cât şi scopul. Psihologii susţin, în general, că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original şi adecvat realităţii. A crea înseamnă a face să existe, a aduce la viaţă, a cauza, a genera, a produce.

De ce avem nevoie de creativitate - cum ne ajută?

"Niciodată nu este prea devreme pentru începerea educării creativităţii; activitatea creatoare nu ar trebui să fie îngrădită de nici un fel de restricţii, limitări, critici." (V. Lowenfeld).

Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate, expresivitate şi este imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovator.

Preocuparea pentru dezvoltarea capacităţilor creatoare ale copiilor este strâns legată de grija de a le respecta ideile, de a da curs iniţiativelor lor, de a le sădi în conştiinţă încrederea în propriile posibilităţi şi respectul pentru ceea ce cred şi cum se exprimă colegii.

În educarea creativităţii există numeroase disponibilităţi psihice şi cognitive ale copilului:

• Nevoia de a lărgi experienţa cognitivă;
• Curiozitatea şi interesul pentru cunoaştere;
• Dezvoltarea competenţelor lingvistice;
• Constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice;
• Câştigarea anumitor abilităţi;
• Apariţia competitivităţii ca factor catalizator al tuturor activităţilor desfăşurate şi ca expresie a creşterii şi implicării în colectivitate.

Activităţile artistico-plastice au o influenţă benefică asupra formării personalităţii copilului preşcolar – începând cu aproximativ patru ani – nu numai în plan estetic, ci şi pe plan moral, afectiv, intelectual, etc.

Acestea presupun:

• Efort fizic
• Mişcări precise
• O bună coordonare a mişcărilor
• Sincronizarea gândirii cu mişcările în vederea finalizării
• îi oferă copilului posibilitatea de a cunoaşte în mod direct însuşirile materialelor cu care lucrează, să le denumească, să-şi fixeze în memorie forma şi culoarea lor, să le cunoască funcţionalitatea.

La ce ne ajută să ne dezvoltăm creativitatea?

Creativitatea ne poate ajuta să luăm deciziile cele mai corecte pentru noi, ne oferă atât posibilitatea de a vedea mai multe oportunităţi şi căi, cât şi:

• Dezvoltarea gândirii artistico-plastice
• Dezvoltarea mâinii pentru scris
• Dezvoltarea sensibilităţii şi a gustului estetic

În acest context, rolul activităţilor artistico-plastice este acela de a călăuzi pe fiecare copil în parte spre manifestarea activă a libertăţii personale de a gândi, simţi şi acţiona potrivit nevoilor, înclinaţiilor, intereselor, capacităţilor şi posibilităţilor individuale ale fiecăruia, care vor duce la expansiunea energiilor creatoare existente în fiecare copil.

Dezvoltarea predispoziţiilor creatoare la vârsta copilăriei este favorabilă începerii unui antrenament prin exerciţii care să urmărească atingerea factorilor intelectuali ai creativităţii:

• Flexibilitatea
• Fluiditatea
• Originalitatea
• Elaborarea
• Sensibilitatea
• Intuiţia

Pentru a ajunge la cunoaşterea şi înţelegerea frumosului din natură şi artă, precum şi din viaţa socială, copilul trebuie ajutat să recunoască elementele limbajului plastic care se regăsesc în mediul înconjurător – punctul, linia, forma, culoarea.

Orientarea copiilor spre observarea mediului înconjurător îi ajută pe aceştia în descoperirea formei ( soare, nori, copaci, fructe, flori),mărimii şi culorii. Atrăgându-le atenţia asupra varietăţilor acestor caracteristici la diverse elemente, indicându-le ce cuvânt să identifice însuşirea respectivă iniţiindu-i în limbajul artistic şi direcţionându-le percepţiile, reprezentările şi emoţiile îi putem ajuta să descopere frumosul, emoţia artistică.

Operele de artă, în măsura în care sunt accesibile copiilor, literatura, în mod special, pot furniza apariţia unor imagini artistice, care vor constitui materialul concret pentru prelucrările şi combinaţiile creatoare ale acestora în diferite lucrări. Cu cât este mai valoroasă şi mai accesibilă arta cu atât influenţează mai puternic dezvoltarea posibilităţilor creatoare ale copilului.

Având în vedere legătura dintre desen, culoare şi personalitate, activitatea de pictură poate fi o adevărată sursă de cunoaştere şi evaluare a dezvoltării personalităţii copiilor.

Prin aplicarea diverselor strategii se pot descoperi copii cu aptitudini, se formează şi se dezvoltă acele priceperi şi deprinderi specifice activităţii artistico-plastice care vor permite obţinerea unor rezultate foarte bune şi ulterior.

Stimularea activităţii iniţiate cu copiii poate constitui un mijloc pentru:

• Dezvoltarea gândirii creatoare şi fixarea unor cunoştinţe, deoarece am observat că trebuie să îmbogăţesc reprezentările copiilor despre mediul înconjurător prin toate tipurile de activităţi desfăşurate, continuând acest proces de cunoaştere în cadrul plimbărilor, atunci când copiii pot observa elementele reale ale mediului înconjurător, forme şi culori adecvate mediului vizitat.
• Copiii se familiarizează cu noţiuni ca: tablou, expoziţie, expoziţie-concurs, expoziţie cu vânzare, operă de artă.
• Copiii trăiesc individual frumuseţea tabloului lucrat de ei, sau alţi copii şi se familiarizează cu compoziţia, percep relaţia dintre forme, culori, dimensiuni şi pot exprima gânduri şi sentimente personale.
• Oferă copiilor posibilităţi pentru completarea cunoştinţelor acestora, încurajează aptitudini şi le dezvoltă personalitatea creativă şi de cooperare.

Contactul nemijlocit al copiilor cu activităţile desfăşurate sporesc eficienţa demersului educaţional, dat fiind marea disponibilitate a celor mici de a descoperi şi asimila tot ceea ce stârneşte curiozitatea lor vie, finalitatea constând în dobândirea unor comportamente:

• De a fi mai buni;
• Mai sensibili faţă de ambient;
• Mai plini de solicitudine.
• De a acţiona mai disciplinat;
• Mai responsabil;
• Mai plini de iniţiativă;
• Mai prompţi în respectarea unor norme şi reguli ale actului creativ.

Educatoarea poate influenţa potenţialul creativ al copiilor nu numai prin conţinutul activităţilor, strategiilor folosite sau cadrul stimulativ, ci, mai ales, prin propria atitudine creativă (interese cognitive şi devotament pentru profesie, atitudine antirutinieră, receptivitate pentru nou, cultivarea consecventă a originalităţii, etc.).

C.W. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii:

1. Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de utilizare sau originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior.
2. Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obişnuite. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiţii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor.
3. Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte, unui aparat, unei teorii contraversate. într-o ţară mare, cum este Japonia, se înregistrează anual peste 100.000 de brevete de invenţii, ceea ce asigură un progres vizibil al producţiei.
4. Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". Ei realizează opere a căror originalitate este remarcată cel puţin pe plan naţional.
5. Creativitatea emergentă este caracteristică geniului, a omului care aduce schimbări radicale, revoluţionare într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii.

Tort de roscove

Tort de roscove

12/23/2010 - Posted by Mrs. Green Foot - 22 comentarii

Versiunea printabila

Despre tortul de roscove doar atat: un amic, dupa ce l-a gustat, m-a cerut de nevasta :))

Ingrediente blat:

• 200g faina
• 250g zahar
• 450 ml lapte
• 70g pudra de roscove
• 35 ml ulei
• 1 plic praf de copt

Ingrediente crema:

• 500g smantana dulce
• 200g ciocolata amaruie (min 50% cacao)
• 50g zahar pudra
• 2g gelatina
• 250g visine (congelate sau din compot)

Ingrediente glazura:

• 150 ml smantana dulce
• 175 ml apa
• 225g zahar pudra
• 75g pudra de roscove
• 8g gelatina

* ingredientele sunt pentru un tort cu diametrul de 24 cm.

Se amesteca faina cu praful de copt, zaharul si pudra de roscove. Se toarna incet laptele si uleiul amestecand mereu sa nu se faca cocoloase. Va rezulta un amestec lichid asemanator aluatului pentru clatite. Aluatul se toarna intr-o forma tapetata cu hartie de copt si se da la cuptorul preincalzit pentru cca o ora (pana trece testul scobitorii). Dupa racirea completa blatul se taie in 2 jumatati.

Gelatina (2g) se pune la inmuiat in 2-3 linguri apa rece. Din smantana dulce se bate o frisca tare la care se adauga zaharul, ciocolata topita la bain-marie si in cele din urma gelatina. Se amesteca rapid si foarte foarte bine pana cand gelatina este complet dizolvata.

Se pune prima felie de aluat inapoi in forma de tort, se imprastie visinele, se intinde crema de ciocolata si se niveleaza cu un cutit, apoi peste crema se aseaza, presand usor, cealalta foaie de blat.

Pentru glazura m-am inspirat din reteta Laurei A.: Gelatina se lasa la inmuiat in 3-4 linguri apa rece. Smantana dulce, apa, zaharul si pudra de roscove se amesteca bine si se pun la fiert pe foc mic. Se amesteca mereu timp de 10-15 minute pana cand la suprafata apar primii bulbuci. Se ia de pe foc, si cand glazura s-a mai racit un pic se adauga gelatina. Se amesteca bine pana la dizolvarea completa a gelatinii. Glazura se toarna imediat peste tort - dar nu incercati sa intindeti glazura dupa ce ati turnat-o, aceasta se va "aseza" singura!

Tortul se da la rece cel putin 3 ore (ideal o noapte intreaga), apoi se decoreaza dupa preferinte. Se taie cu cutitul curatat de ramasitele de tort si inmuiat in apa fierbinte.

Tort cu ciocolata

Tort delicios cu ciocolata, fara faina, marca Jamie Oliver

Acest tort m-a uimit pur si simplu! Nu am crezut ca va creste atat de frumos deoarece nu contine faina. Consistenta este data de nuca si migdale macinate. Si nici nu am crezut ca poate avea un gust atat de bun. Nu sunt total lipsita de modestie, dar reactia mea cand l-am gustat (dupa ce a stat neatins o noapte intreaga la rece), a fost ca nu am mai mancat niciodata ceva atat de bun. Aluatul preparat pur si simplu se coace. Fara crema, fara blat, fara glazura! Cu toate acestea, cand mananci tortul, le simti incluse. Aproape ireal, marca Jamie Oliver! Bineinteles ca nu m-am putut abtine sa nu adaug si eu cateva arome, ca doar, deh, fiecare cu ale lui! La aceasta reteta untul si ciocolata dau gustul tortului..Pentru ca reteta sa va iasa perfecta, trebuie sa folositi ciocolata neagra (70% pudra de cacao) de foarte buna calitate si unt de buna calitate. Eu am folosit margarina Rama Maestro (cub), deoarece are 70% grasime vegetala, si a mers foarte bine.

Toate ingredientele trebuie sa fie la temperatura camerei.

Ingrediente:

150 gr migdale macinate
150 gr miez de nuca macinat
300 gr ciocolata neagra (minim 70% pudra de cacao)
1 lingura de cacao
250 gr unt bun sau margarina Rama Maestro
2 linguri zahar tos
100 gr zahar pudra (sau mai mult daca ciocolata este prea amaruie)
6 oua
un varf de cutit de sare
1 lingurita esenta de rom
1 lingurita rasa de coaja de portocala macinata
1/2 lingurita de coaja de lamaie macinata

Tapetati cu hartie de copt o tava rotunda (24-26 cm) cu inel detasabil si preincalziti cuptorul la 180 grade Celsius. Nu este nevoie sa tapetati hartia de copt cu unt sau faina.
Se pun in vasul de la tocatorul electric nucile si migdalele si se macina cateva secunde.

Se adauga cele 2 linguri de zahar tos si se mai macina pana cand compozitia incepe sa se ridice pe peretii vasului, ca si cand ar avea tendinta sa formeze o pasta. In acest moment trebuie sa intrerupem macinatul.

Se pune in alt vas jumatate din compozitie si in vasul tocatorului se adauga ciocolata taiata in bucati mari.

  Se mixeaza cateva secunde astfel incat sa mai simtim inca bucatele mici de ciocolata.

Se rastoarna si aceasta compozitie in vasul cu nuci si migdale macinate. Se adauga coaja de portocala si de lamaie macinata si se amesteca bine cu un tel. Aici s-ar putea adauga si o lingurita rasa de scortisoara. Eu nu am facut-o dar se poate experimenta.

In alt vas se mixeaza untul (sau margarina) timp de 1-2 minute. Se adauga zaharul, in doua reprize, si se mixeaza pentru a obtine un amestec spumos. Se adauga esenta de rom si, pe rand, cele 6 galbenusuri. mixand dupa fiecare. Se toarna amestecul din primul vas, peste untul frecat cu galbenusuri si zahar, si se mixeaza doar pana la omogenizare.

In alt vas se bat albusurile impreuna cu un varf de cutit de sare, pana cand se obtine o spuma ferma. Se adauga spuma de albusuri peste compozitia anterioara si se amesteca usor, cu o paleta, de jos in sus, pana cand se incorporeaza si albusurile.

Se toarna compozitia obtinuta in tava de tort si se niveleaza bine cu ajutorul unei spatule.

Se coace la foc mediu timp de aproximativ o ora. Cand este gata, blatul se crapa usor la suprafata si daca infigeti o scobitoare in centru trebuie sa o scoateti murdara doar de ciocolata.

Se lasa racit o jumatate de ora si apoi se desface forma si se indeparteaza hartia de copt. Se pune la frigider cateva ore.

Se poate servi rece cu frisca sau, usor incalzit la microunde cu un bol de inghetata deasupra.

Reteta care m-a inspirat este publicata de Jamie Oliver si a fost adaugata pe site-ul www.gustos.ro. "Este cel mai bun tort cu ciocolata si nuci care exista!" a spus Jamie. Pe buna dreptate!

PS: Daca doriti sa pastrati acest tort pentru a fi servit peste cateva zile, sau chiar 4 saptamani, puteti sa il taiati felii, indata ce s-a racit, si sa il puneti la congelator intr-o cutie inchisa ermetic. Asa am facut eu pastrand o portie dubla special pentru sora mea. Se scoate de la congelator si se baga la frigider cu 12 ore inainte de a-l servi.