Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna
Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna
Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie
sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai
raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor
si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise -
cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu
masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii,
caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri,
sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre
acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul,
esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice
diferitelor zone ale tarii.
- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa
fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune
ca a fost fericit in acel an.
- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat,
adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta
zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc
dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma
cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte
boli.
- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa
un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor
raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si
uda gura cu apa.
- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau
nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca
stupul pe vremea roitului.
- In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
- Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.
- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de
Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu
ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce
le calca pragul casei, acestei mancari i se spune "pomana porcului".
- In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata
femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe
pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.
- Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru
din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua
zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se
impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne
ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de
brad, banita, busuioc, brebenoc.
- Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.
- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
- La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si
Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei
fi banos.
- Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe
masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara,
ci bucatele.
- Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.
- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat.
- In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu
muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a
ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de
roade.
- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua
zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie
roditori.
- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru
aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale
cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de
salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt
trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole
alba.
- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau
taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb.
Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori preferau
pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie colorata.
- In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.
- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma
de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si
plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari
in tarina.
- In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul
Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si in
jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din
gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se
inmulteasca si sa fie "an bun".
- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul
noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in
casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau
Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg
cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei
sunt purtatori de noroc si fericire.
- Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.
- Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.
- In unele parti, cand este aproape de a se revarsa
zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele
gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe,
aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile".
- Prin Transilvania, se intelege sub numele de
"zorit" datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati
la "zoritul" in ziua de Craciun.
- Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele
zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de
stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.
- "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea
lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea
pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei,
personificate printr-un copil sau printr-un cioban.
- Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir
spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din
vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii
impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand
de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in
ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia il
poarta unul dintre tinerii mascati.
- Despre cei Trei Crai de la Rasarit
sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa
unii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata
ca ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.
- Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de
obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In
Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.
- Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din
Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile
de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al
XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele
romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul
bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)
- Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.
- Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de
magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor,
domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor,
pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii
oamenilor si a naturii.
- Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al
comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li
se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii,
trainicia si fericirea noii familii.
- "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea
la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut
candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un
bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine
are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de
pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.
- A doua zi de Craciun se reia jocul duminical
intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si
flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.
- Crucea sau troita ridicate la hotarul satului au
menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa
apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si
comunitatile pe care le adapostesc.
- Fiecare om are un copac frate. Sadirea unui copac
in gradina, in parc sau in orice alt loc aduce noroc. Confesandu-te
copacului, dobandesti o forta fizica sporita si tarie sufleteasa.
Copacii, ca si florile, au anumite semnificatii: afinul semnifica nevoia
de libertate; alunul - bunatate, sinceritate; bradul - teama de
suferinta; castanul - teama nevinovata; frasinul - amabilitate; gorunul -
noroc surprinzator; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate;
maslinul - pace si impacare; mesteacanul - fericire in familie; nucul -
insanatosire; paltinul - atentie la libertatea pe care o ai; piersicul -
dificultati; plopul - prietenie, devotament; prunul - fagaduieli
uitate; salcia - respect; salcamul - pudoare; socul - pierderea unui
prieten; stejarul - iubire sincera; teiul - iubire conjugala; ulmul -
prietenie trainica; visinul - lipsa de initiativa; vita de vie -
petrecere; zmeurul - discordie.
- Semnificatiile populare ale unor flori:
albastrelele - delicatete; brandusa - regret; bujorul - rusine ;
busuiocul - saracie; crinul - iubire ideala; garoafa - iubire patimasa;
ghiocelul -nadejde; iasomia - bucurie; laleaua - reusita deosebita;
lacrimioara - noroc si prosperitate; liliacul - iubire care se naste;
macul - liniste, sanatate; margareta - candoare; narcisa - egoism, amor
propriu; nufarul - raceala in iubire; nu-ma-uita - bucurie efemera;
odoleanul - gelozie, cearta; sulfina - noutate; vioreaua - aventura
primejdioasa; trandafirul - iubire si frumusete.
- Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal,
salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana
frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint,
parfumurile cu mirosuri dulci.
- Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite,
calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela,
oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri
violente, perle negre, farfurii, papuci.
- In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele
ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai
stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi
o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.
- La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe
masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe
varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet
dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte
isi va gasi ursitul.
- In Tara Oasului, in vatra focului de la stana se
introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste
ele, crezandu-se ca oile "stricate", care nu dau lapte, se vindeca
datorita functiei magice a fierului.
- In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca
colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie
cu spor ca si colindatorii".
- In Ajunul Craciunului, in unele parti se umbla de
catre dascali tineri bisericesti cu icoana pe care este zugravita
nasterea lui Iisus Hristos. Intrand in casa, icoana este tinuta la piept
de catre dascali cantand troparul Nasterii Mantuitorului.
- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace.
- In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci "iti arunci norocul!"
- In partile Muscelului se crede ca primele patru
zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru
anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna
si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si
anotimpurile.
- In seara de Craciun,
in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si
solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia
laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la
coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a
indeparta demonii noptii.
- In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa
curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de
argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.
- In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa
doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii,
in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de
vite cu suflarea lor.
- In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul
Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte.
Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si
intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le
arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor
casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea =
bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn;
bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri.
- Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau
ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea,
pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la
rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".
- Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.
Semnificatiile unor intamplari:
- Ai noroc:
- daca versi vin pe masa
- daca rastorni cutia de chibrituri
- daca atingi cocoasa unui cocosat
- daca strici un pahar de culoare alba
- daca iti tiuie urechea stanga
- daca dai pomana unui sarac.
Diferite superstitii:
- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
- Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
- Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani
altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi
bani.
- Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
- Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.
- Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
- Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
- Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.
Semne de timp:
- Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
- Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
- Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
- Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.
- Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
- Gaste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.
- De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.
- Ianuarie cald nu e semn de an manos.
- Ianuarie uscat si geros aduce Faur umed.
- Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.
Cum sa ne imbracam de sarbatori - semnificatiile unor culori
- Alb - liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare
- caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.
- caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.
- Albastru - liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune
- caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
- caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
- Galben - aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate
- caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.
- caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.
- Gri - melancolie, tristete, plictiseala
- caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
- caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
- Negru - sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte
- Portocaliu - exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism
- este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
- este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
- Rosu - vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire
- specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
- specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
- Verde - concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta
- caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
- caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu